vineri, 20 martie 2009

Calatorie in copilarie


As vrea sa imi pot da seama ce pot sa fac cu mine,cu gandurile astea care'mi bantuie fara autorizatie capul si mi'l fac mai greu decat o bila de plumb.Unele exista pur si simplu iar pe altele le creez eu.Nu'mi place,dar nu e zi sa nu o fac.Doar amintirile pastreaza echilibrul.
Amintiri de cand eram copil...si acum sunt,dar viata a reusit sa imi fure totusi din infantilitate si din inocenta aia cu care copii privesc lumea...Din naivitate,din jocurile cu papusi si din povestile cu Feti Frumosi...Timpul nu sta in loc.Sunt mandra de primaverile pe care le numar,insa nici nu stiu cum am ajuns aici.Parca ieri ma alergau gastile cand adunam flori de musetel,parca ieri plangeam ca am cazut cu bicicleta,parca ieri eram mandra de un calificativ...Astazi,ieri'ul a ramas o amintire placuta.Mult mai placuta decat ce traiesc acum.Acum privesc totul altfel...nu mai e ca atunci;nu ma mai bucur uitandu'ma la nori si nu mai ma joc de'a mama si copilul cu bebe...Acum cerul e innorat si bebe are gatul rupt,fiind doar o jucarie prafuita intr'un pod.
Iar eu sunt tot aici...si mi'as dori sa ma joc de'a ratele si vanatorii,sa tropai desculta intr'o balta facuta de ploaie,sa ma plimb cu bicicleta de dimineata pana seara,sa nu am alta grija decat calficativele mai mici de B,sa il tin in brate pe bebe pana adoarme,sa fac placinte de nisip...sa fiu iar un copil care nu stie ce inseamna prima dragoste din liceu,dupa care plangi luni intregi,sa nu stiu ce inseamna sa fii tradat,sa nu stiu ce inseamna moartea.Sa fiu doar un copil care alearga,cade,plange,se ridica...acelasi copil care eram cu ani in urma.
Timpul nu se intoarce,dar asta nu inseamna ca eu nu ma pot intoarce in timp.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune'mi :D

YT

Loading...