vineri, 3 iulie 2009

Movies.

Sa va spun drept,nu stiu ce sa mai postez...asa ca m'am hotarat sa va recomand niste filme.In ultimul timp am vazut extrem de multe...
Asadar,o sa incep...enjoy :D

Twilight


Awake


Number 23


My sassy girl-remake


My sassy girl


The uninvited


The ultimate gift


The haunting of Molly Hartley


P.S. i love you


Suburban girl


Room no.1408


How to lose a guy in 10 days


The butterfly effect 1


The butterfly effect 2


The butterfly effect 3

marți, 30 iunie 2009

R.I.P. Michael Jackson ... atat am de zis.Nu vreau sa fiu ipocrita,ca multi altii.Pana acum nu am ascultat M.J. ,doar am apreciat faptul ca a revolutionat muzica si ca e o valoare.Si imi pare rau ca a murit.
Trebuie sa spun ca televiziunea si ziarele imi fac scarba acum... "S-a stins regele" .Pana acum nu il scoteau din pedofil si acum ziarele scriu ca s'a stins regele.Sau ma uit prin lista de messenger si pe hi5 ...si vad status'uri "R.I.P. MJ :(( " .Cati din voi ascultati MJ inainte sa moara ?Cati erati fani MJ ?
Atunci de unde atata ipocrizie acum?
Lumea in care traim chiar imi face greata uneori .

Si totusi,pacat...

Melodiile mele preferate cantate de Michael Jackson sunt acestea...melodii care nu erau in topu' melodiilor cel mai mult ascultate...dar pe care le'am ascultat de cateva ori si mi'au placut...





luni, 29 iunie 2009

Neatza` ...abia m'am trezit si mi'am dat seama ca nu am mai scris de ceva timp pe blog.
Sa va mai povestesc un pic asa,deci.
Sambata am iesit.A fost prima data cand a iesit prietena mea Catalina si chiar am vrut sa se distreze.Imi pare nespus de rau daca i'am stricat seara.
Jumatate din seara mi'am petrecut'o stand de vorba cu Iulia,fosta lui prietena.Splendid.Cum s'a intamplat?Am iesit cu fetele pana afara si el a ramas cu baietii in discoteca.Cand m'am intors,A. nicaieri.Primul impuls a fost sa ma uit de ea,mai ales ca el se uita tot timpul in directia in care era Iulia.Nu era nici ea.Prima data m'am gandit ca sunt eu paranoica si disperata...daca am vazut ca tot nu apare,am iesit.Am mers spre baie,apoi l'am auzit pe el...si nu stiam de unde.Era undeva mai in spate...vorbea cu ea.M'am dus acolo.
Vorbeau despre ceva...nu referitor la relatia lor,dar pana la urma s'a ajuns si la discutia asta.Am ramas acolo pana cand a plecat ea.Eram destul de suparata pe el...si am zis ca daca tot e si ea acolo sa dam cartile pe fata,si m'am dus si am chemat'o iar afara.Cat am vorbit noi 2,el nu a stat langa noi.
Doamne,am aflat atatea lucruri...atat eu,cat si ea.Omu' asta minte intr'un hal...si eu sunt atat de proasta incat l'am iertat si acum.Pur si simplu nu vreau sa ma vad fara el acum.Nu vreau sa ma lase singura iar.Mi'a zis ca se simte foarte vinovat si ca ii pare rau...ca ma iubeste,ca vrea sa fie ceva serios si sa se schimbe.Bineinteles ca nu cred nimic din ce imi spune.Vreau,dar nu mai am puterea sa il cred.
Am inteles ca a fost 3 luni cu ea si ca s'a atasat de ea in 3 luni.Ii inteleg prea multe nu stiu cum pot si de ce nu ii e de ajuns.
Daca tine la ea,de ce mai e cu mine acum?


Ea nu e deloc asa cum credeam eu ca e.Am judecat'o complet gresit.E o fata extraodinara si merita ceva mai bun decat sa sufere pentru el.


joi, 18 iunie 2009

Simt nevoia sa scriu.Si de data asta nu inspiratia ma indeamna.Pur si simplu nevoia.

1. am terminat Zori de zi...a fost ultima carte si sunt oarecum in doliu acum.Am trait cu ei...Acum voi putea doar sa retraiesc,recitind.Atat.O sa tanjesc dupa noi aventuri si o sa imi creez singura scenarii cred :]].Ii iubesc.

2.Am vorbit acum cu el si sunt plina de nervi,si de sentimentul care ma defineste : frustrarea.Sunt o frustrata.Nu ne'am vazut deloc saptamana asta pentru ca e prea ocupat sa isi faca nujtu` ce renovari in camera.Dimineata scoala,apoi munca,apoi acasa iar munca.Nu are timp sa ne intalnim.e prea obosit cand termina si il inteleg,dar frustrarea si furia asta tot nu dispar.Si a mai pus si paie pe foc spunand ca ne vedem duminica si apoi peste inca o saptamana .Ma oftica de simt ca innebunesc.Cum sa il vad doar o data in 2 saptamani?
Am ajuns la concluzia ca sunt...ciudata.Atat de ciudata incat nici eu nu ma inteleg.Am nevoie de dealer aici,acum.Am nevoie de el.Fara el,imi lipseste orice gram de curaj in ceea ce priveste relatia noastra si ma apuca tot felu' de frici tampite.Inca sper ca sunt un om normal si ca nu m'am piedut in atatea povesti cu vampiri,cu al6lea simt,in atatea comedii si filme de groaza.Pentru ca asa mi'am umplut saptamana[si ultimul timp].
Aaa,aseara vorbeam de calitati si defecte.Il intrebam ce calitati am eu...el imi spunea ca nici una,ca defapt sunt plina de defecte.Ma rog,sunt glumele noastre.Mai mult sau mai putin glume :]].A spus ca asa cum eu nu ii vad nici o calitate,nici el nu imi vede mie.M'am gandit putin si i'am spus ca eu cred ca el are calitati si i'am spus primul lucru care mi'a venit in minte : indiferent de cat de tare ma enerveaza ,in cateva minute,[sunt inca trista uneori,dar]calma,fara isterie.Ma calmeaza.M'a intrebat daca asta e o calitate,iar eu i'am dat un raspuns afirmativ plin de convingere.Ma asteptam sa imi spuna ca totusi mi'a gasit o calitate ascunsa,dar a continuat sa spune ca nu am asa ceva.Am ras si l'am facut nesuferit.Mi'am amintit ca mai devreme imi spusese ca ma iubeste.Acum partea cea mai frumoasa :D.

Eu : Atunci tu ce iubesti la mine ?
El : Nu stiu ...
Eu : Pai daca sunt lipsita de calitati si atat de...defecta ...
El :Pai nu stiu...iti iubesc defectele...felul tau de a fi ...

Eu nu am reusit decat sa scot un stupid "cat de frumos a sunaaat ! " .Chiar a sunat frumos.Pana atunci avusese grija sa imi spuna ca sunt prea complicata si ca o sa am mult de pierdut din cauza caracterului meu.Acum mi'a spus ca iubeste felul meu de a fi.

Sper sa ne vedem totusi mai des.E prea mult sa il vad doar o data in 2 saptamani.Prea,prea mult...

miercuri, 17 iunie 2009

Na ca odata cu revenirea lui,nu mai am inspiratie .Nu am mai scris pe blog de ceva timp...nu prea am avut ce.Si totusi,iata'mi degetele calcand tastatura.Sa povestesc deci :D.
Pai,incep cu a spune ca e placut in vacanta.Oarecum.De 2 zile nu am iesit din casa;am inceput sa citesc Zori de zi si pur si simplu nu ma indur sa las cartea din mana.Am terminat cu bine clasa a9a.Am inceput cu ce a fost mai simplu,si anume scoala :]].Desi ar trebui,nu asta ma intereseaza in exclusivitate.Sunt hormonii cei care nu ma lasa deloc in pace:]].Ma fac sa plang,sa rad,sa rosesc,sa tip.Ma domina.Nenorocitii de hormoni...bine,pe de o parte e normal.Cred...
El.E bine.Suntem bine :]].Ne certam din prostii,ne imbratisam si ne trece.Doare uneori sa fiu eu si din nou cu el.Nu stiu de ce,dar doare.Imi e extrem de frica si nu pot scapa de teama asta...nu pot.Motivele?Vai,daca as incepe sa le enumar...
Oricum,important e ca acum suntem bine.Se poarta frumos,desi uneori se enerveaza si vorbeste prea...normal :D.Imi zice ca ma iubeste,dar nu il cred.Niciodata nu voi mai avea increderea aia in el.Poate candva voi avea pur si simplu incredere,insa niciodata ca atunci.Poate exista atasament,dar in nici un caz dragoste.
Sambata seara ne'am certat ceva mai rau.I'au dat lacrimile.Nu mi'am dat seama daca a fost regizata partea aia,pentru ca inca nu stiu daca intr'adevar are talent actoricesc.Ori joaca foarte bine,ori e sincer.Nu stiu.
Acum nu ne'am vazut de duminica,si e posibil sa ne vedem abia sambata.E greu,fiindca pana acum ne'am vazut in fiecare zi.
Va mai scriu cand va fi ceva interesant :D !
Multumesc ca ma cititi !
Uneori am nevoie de cineva din afara...

marți, 9 iunie 2009

In ultimul timp am postat clipuri dupa youtube...si am de gand sa fac asta mai des...de cate ori gasesc ceva ce imi place.Astazi,uitandu'ma,nu stiu cum am dat de urmatorul clip...imi pare rau daca unii dintre voi au prejudecati,dar din punctul meu de vedere,nu prejudecatile sunt importante aici,ci talentul.





Ce pot sa spun?Bravo Naomi ! Felicitarile mele ! Ai demonstrat ca poti canta foarte bine live,ca poti purta o discutie in contradictoriu cu Bahmuteanca[care m'a dezamagit total odata cu cearta pe care a avut'o cu Naomi],ca poti suporta faptul ca multi din jurul tau sunt neoameni.Spre deosebire de altii,esti om.Si plus de asta ai o voce buna...mult mai buna ca a Innei,fata care face senzatie cu melodiile ei,dar care nu e in stare sa tina un show live sau ca alte pipite din showbiz'ul romanesc !





luni, 8 iunie 2009

masca ?

Am zis ca termin?Chiar aveam de gand...dar el nu.M'a sunat intr'o seara saptamana trecuta sa ma roage sa ii scot ceva la imprimanta.Pe moment nu am gandit si am spus "ok",apoi mi'am dat seama ca trebuia sa ii spun ca nu am tus,ca sa nu mai fiu nevoita sa il vad.Am iesit.Nu aveam de gand sa stau,doar sa ii dau foile si sa plec,dar inevitabil am ajuns la aceeasi discutie.A spus multe lucruri care m'au deranjat si am vrut sa plec de 2x,dar m'a oprit.Chiar as fi plecat....daca nu imi prindea mana,nu ma opreau cuvintele.Si am vorbit...a spus ca isi retrage conditia.A zis ca ma port urat...defapt ma purtam exact cum se poarta el cu mine.Radeam la orice chestie serioasa pe care o zicea si il ignoram...nu i'a convenit.S'a terminat seara asta...cand a plecat m'a intrebat daca mai vorbim si i'am spus ca daca lucrurile merg dupa regulile mele,mai vorbim,daca nu,nu cred.Si a zambit si a spus "vorbim".Asta insemna ca preluasem comanda :]]?
Am vorbit si zilele urmatoare.Ne impacasem.A fost bine pana a facut o criza fiindca i'am spus eu ca m'a sunat Catalin,un baiat cu care fusesem in clasa a7a,adica ' cu ceva ani in urma...stia ca ma mai suna din cand in cand;am ramas buni prieteni de atunci.Nu stiu ce rost avea sa se enerveze asa...in sfarsit.Am zis eu din nou ca mai bine terminam...i'am spus noapte buna si a inchis.Nu aveam de gand sa il caut.Nu avea nici un rost.Peste vreo ora jumate primesc sms :"vad cat tii la relatia asta.ce crezi ca rezolvi daca te porti asa?" .Cum ma purtam?Exact ca el-rece si indiferent.S'a ajuns la alta discutie si la concluzia ca trebuia sa vorbim serios fata in fata,nu prin telefon.Prin telefon mereu ajungeam la cearta.De atunci suntem impreuna si e totul perfect.Nu ma asteptam sa fie asa...nu am fost niciodata mai apropiati si nu ne'am inteles niciodata mai bine.Eu cred ca e prea frumos ca sa dureze...ar fi bine sa nu fie asa.Imi e teama sa nu se intample din nou la fel ca prima data,sa ajung sa imi dau seama ca joaca teatru.Inca sper...tot timpu' am sperat pana acum.

miercuri, 3 iunie 2009

pentru tine,fat-frumos!

playlist.

Celia-Povestea mea
Tiziano Ferro ft Kelly Rowland-Breathe gentle
Lili Sandu-Leelee
Lili Sandu-Aproape de tine
Lili Sandu-Never more
Zale-Girl
Voltaj-Vara trecuta
Voltaj-1+1
Xandria-Eversleeping
Pussycat Dolls-Hush hush
Taylor Swift-Love story
Avril Lavigne-I will be
Fine Frenzy-Almost lover
Leona Lewis-Run
Laura Pausini-It's not goodbye
Hi-Q-Lose you

luni, 1 iunie 2009

cel mai dulce dar :x

Cel mai frumos vis e copilaria...cea mai pura perioada...sentimentul ca lumea iti apartine.
Copilaria este momentul la care am vrea sa ne intoarceam atunci cand apar greutatile.
Cand esti copil,nimic nu e prea greu.Lumea ta este vrajita de Feti Frumosi,de printese,de Tom si Jerry si Mikey Mouse...personaje care iti umplu viata de culoare si sufletul de bucurie.
Deoarece trecerea timpului este ireversibila,golul din inima noastra niciodata nu va fi umplut...continua sa fii copil in felul tau,indiferent de varsta,de probleme si de gradul de maturitate.Bucura'te din nimic,zambeste absent,iubeste fluturii si plimba'te cu bicicleta.
La multi ani copilas!Esti singurul care conteaza :x

miercuri, 27 mai 2009

dute dracu odata.

NU mai suport.Nu il mai suport.E a3a oara cand pun punct si imbecilul se intoarce iar.Si totul e la fel,ca si cum nu as fi zis vreodata"inceteaza!".Ii era dor[asta mi'a spus cand l'am intrebat "de ce?"]...sa ma chinuie.Nu vreau sa cred ca e atat de nenorocit si ca se hraneste practic cu nefericirea mea.Mereu cand gasesc puterea de a trece mai departe imi mai da o lovitura si o iau de la capat.
Sincera sa fiu,nu stiu ce simt in momentul asta pentru el.Ori e doar ambitia mea proasteasca,ori tin atat de mult la el incat sa ma las calcata in picioare.Si refuz sa cred ca proastia mea e asa mare si ca ii accept atatea doar din ambitia de a fi cu el.

Nu stiu cum,dar trec eu peste.

joi, 21 mai 2009

10.59

De cate ori nu ai spus ca ai vrea sa poti da timpul inapoi sau ca atunci trebuia sa procedezi altfel?Am ajuns la concluzia ca pentru mine timpul este cel mai mare impediment.Urasc timpul si faptul ca trece.Urasc tot ce are legatura cu el...de la riduri si schimbari pana la ceasul din perete.Ma seaca faptul ca e singurul cu care nimeni nu poate lupta.Pana si cancerul se vindeca...pana si lumina soarelui este oprita...insa timpul nu.De ce?Mi se intampla foarte des sa imi pun aceasta intrebare...sau sa cred,in nebunia mea,ca exista o metoda nedescoperita de a ne juca 'cu timpul.E lumea mea.Poate ca incep sa innebunesc.Poate...insa cati nu se gandesc la asta? Am facut multe greseli,iar asta ar fi singurul mod in care le'as putea sterge.Sunt multe lucruri si persoane de care imi e dor,iar asta este singurul mod in care le'as avea din nou.Si nu pot totusi,din cauza nenorocitului de timp.Si ma enerveaza teribil.

marți, 19 mai 2009

punct si de la capat

Cred ca e un nou inceput.Eu si momentul in care nu vreau sa mai imi pese.Evident ca nu se sterge tot dintr'o data,doar ca m'am saturat sa trec dintr'un dezastru in altul.Am rani deschise,dar si speranta ca vor trece in curand.
Orgoliu under construction.

Chiar asa :]].Am inceput sa ma regasesc.Simt ca sunt din nou eu,simt ca respir si ca am pamant sub picioare.O trezire cam dura la realitate,ce'i drept.O zguduire puternica...sunt momente in care ma intreb daca intr'adevar sunt o persoana sanatoasa psihic.La 16 ani ai mei,stiu multe despre viata...am trecut prin multe.Scoala,familie,baieti.3 cuvinte si totusi 1:scoala vietii.Gimnaziu inca.Pentru altii nu inseamna nimic,dar pentru mine e paharul la jumate.
Intotdeauna am fost dramatica,pentru ca da,imi place drama,insa am avut si acea doza de realism.Realism pierdut la un moment dat...
Nu stiu ce as mai putea spune.Imi pare bine ca am gasit puterea de a trece mai departe.Mi'am dat seama ca omul din greseli invata si ca nimic nu conteaza mai mult decat prietenii.Am trecut prin momente dificile,momente de criza pot spune din care nu as fi iesit daca nu as fi avut acea mana intinsa...in cazul meu acele maini.8 maini intinse.Denni,Cata,Vio si Vero.Va iubesc!Fara voi nu as fi putut trece mai departe.Fara voi nimic nu ar fi la fel acum.Daca vreodata am vrut mai mult,soarta mi'a dat peste nas aratandu'mi ca defapt am tot.Va am pe voi.Sunt acolo la orice ora din zi si din noapte,indiferent daca aproape sau departe.Sunt acolo neconditionat.Va multumesc enorm ca ma acceptati asa cum sunt,ca ma lasati sa tip cand am nervi,ca ma lasati sa imi cer scuze apoi,ca ma luati in brate cand am nevoie,ca ma faceti sa rad,ca ma faceti sa uit de probleme,ca ma faceti sa cred ca timpul sta in loc,ca imi suportati aiurelile,ca ma lasati sa fiu eu.
Am prieteni si nu am nevoie de nimic altceva.Pentru ca nimic nu le poate egala valoarea.

duminică, 10 mai 2009

Zero

Toti ma critica,pentru ca nu ma privesc in ochi cand povestesc si nu vad cioburile din interiorul meu.

Nu imi pasa.

marți, 28 aprilie 2009

Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.

Eh,ce sa fac...p'aci:D.
Sunt carcotasa,rea poate...aroganta.Dar cand vad cata prostie zace in tara asta.Bai,am 16 ani.Nu ma cred nici prea mare,nici prea matura,desi viata mi'a aratat ca la varsta asta poti avea destul de multa experienta cat sa faci lucruri gandite,dar si destule lucruri unde prostia varstei de 16 ani e enorma.Asadar,cred ca am invatat cu ce "se mananca" viata.Stiu multe despre asta.
Cum spuneam...tara noastra a atins un grad ridicat de mediocritate.Nu stiu de ce exista U.E.Ce'i aia?Pentru ce?Concentreaza prostia si ii face o incoronare de 12 stelute.Splendid.Ce asteptari putem avea de la tara noastra cand am intrat in tampenia asta de uniune?Nu eram destul de praf si asa...
Vad in viata de zi cu zi ce inseamna sa traiesti in Romania.Am inteles ca viata nu e ca la TV sau ca in ziare,ca nu toate fetele gen Monica Columbeanu isi gasesc un Iri care sa le scoata din anonimat si saracie.Stiu ca sunt crima peste tot,nu numai la noi.Stiu ca exista inca minti libere si oameni inteligenti si aici.Stiu.Dar totusi...
De exemplu...ma uitam pe hi5 acum cateva minute,cand mi'a venit ideea post'ului asta...Si vad un comm sub o poza pe care era scris "bisecs"[,asta e link'ul

http://www.hi5.com/friend/photos/displayPhotoUser.do?photoId=3636428625&albumId=322408955&ownerId=140120677#3636428625_140120677_322408955_0 ].
Comm'ul ala suna astfel:

anna bannana spune:

si eu. bisecs:"> :X


Ok pana aici,sa zicem.Ii dau adaugare...si vad :O.Bai,tipa are 13 ani.Si zice ca e bisexuala:.
In general la 13 ani ai primul sarut.Cel putin asa a fost in cazul meu.Bine,primul tau sarut a fost cu o cea mai buna prietena.Inteleg si asta.Dar tu la 13 ani te cunosti atat de bine incat sa zici ca esti bisexuala?Esti tu sigura ca nu esti gay sau hetero?Nu dom'ne,tu esti bi :.La 16 ani ce faci,filme porno?Daca tu la 13 esti bi.God.
Continui sa ma uit...dau de o anume "ΙNSOMNIΣ" .Nu a fost nimic.Din nou,adaugare.Avea defapt "ΙNSOMNIΣ se excita".din curiozitate,ma uit la descrierea ei,sperand sa dau de anul nasterii sau ceva de genu',si gasesc : "Paula.14 ani am buletin bwaa (cu totu ca cateodata imi vine sa zic 13 din obisnuinta) ".Oauuuu,are buletin:.Si se excita.
Foarte frumos.Internetu' asta te poarta unde nici nu visezi sa ajungi.Nu ai cosmaruri atat de aprige.Ma mai uit si pe youtube din cand in cand si mai dau de cate o Nikita,Simona Sensual,Sexy Braileanca.Stupoare,sunt tot romance.Si stau si ma minunez.Eram chiar mandra de locul in care traiesc pana la un moment dat,insa acum nu pot sa cred unde s'a ajuns.Am 16 ani,da.La 13 ani eu aveam primul sarut si incadram pe coli de hartie "M+M" in inimioare.
Sunt intru totul de acord cu gandirea deschisa,libera.Nu am prejudecati fata de oamenii cu alta orientare sexuala.Nu am nimic cu hi5'ul,doar am cont pe hi5.Dar,din punctul meu de vedere,tindem sa exageram si sa cadem intr'o decadere crunta cu totii.Ca tara si ca uniune europeana.

miercuri, 15 aprilie 2009

Leapsa 2.

Ia cartea cea mai aproape de tine,deschide la pagina 18, si găseşte rândul 4:
"...timp,am continuat eu pe un ton glumet;stiam ca nu va avea nevoie..."
2) Intide-ti braţul stâng pe spate cât de mult poţi. Ce atingi?
Spatarul scaunului.
3) Care a fost ultima emisiune pe care ai văzut-o la TV?
Dan Diaconescu in direct [=))]
4) Fără să te uiţi la ceas, spune ce oră este?
20.15
5) Acum uită-te la ceas, ce oră e?
20.25
6) Când ai făcut ultimul pas afara? Ce făceai?
Am fost sa il vad pe Riky,unul din cateii pe care I’am dat .
7) Înainte să incepi chestionarul acesta, ce ai făcut?
Ma uitam pe alte bloguri .
8) Ce porţi acum?
Pantaloni de trening albi şi o bluza alb cu mov .
9) Ai visat noaptea trecută?
Probabil..da nu`mi amintesc .
10) Când ai râs ultima dată?
Azi .
11) Ce e pe pereţii camerei în care te afli?
Sunt 3 tablouri,o icoana si un ceas .
12) Care e ultimul film pe care l-ai văzut?
Suburban girl .
13) Dacă ai deveni multi-milionar peste noapte ce ai face banii?
Mi’as cumpara muuuuuuulte haine si alte chestii pe care mi le mai doresc acum[8->],un apartament,as “aranja”casa asta[:D],as dona si as pune de-o'parte.
14) La ce te gândeşti acum?
Ma intreb daca ma va suna el in seara asta.
15) Dacă ţi-ai putea pune o dorinţă, şi ştii că se va îndeplini care ar fi aceea?
Sa am puterea sa dau timpul inapoi oricand vreau.
16) Imaginează-ţi că primul tău copil este o fată, cum ai vrea să o cheme?
Silvia Sophia
17) Imaginează-ţi că primul tău copil va fi un băiat, cum ai vrea să îl cheme?
Andrei Edward
18) Gata,asta a fost tot.Mai vrei?
Da[:p]

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Leapsa.1:D



Stii tu care este...

Ziua cea mai frumoasa? -cand sunt fericita si nimic nu ma intristeaza.

Cel mai mare obstacol? -ea.

Cea mai mare greseala? -orgoliul.

Radacina tuturor relelor? -nehotararea.

Distractia cea mai placuta? -cu prietenii.

Cea mai mare infrangere? -uitarea.

Cei mai buni profesori? -oricine.

Prima necesitate? -speranta.

Ceea ce te face cel mai fericit? -implinirea dorintelor.
Cel mai mare mister? -viata..

Persoana cea mai periculoasa? -tu insuti.

Cel mai rau sentiment? -dezamagirea.

Cel mai bun cadou? -dragostea.

Lucrul cel mai de valoare? -increderea.

Calea cea mai rapida? -visarea.

Sentimentul cel mai placut? -impacarea.

O protectie efectiva? -indiferenta.

Cel mai bun remediu? -iertarea.

Forta cea mai puternica? -amintirea.

Persoanele cele mai necesare? - parintii.

Lucrul cel mai placut dintre toate? -zambetul necunoscutilor carora le’ai intins mana.

vineri, 10 aprilie 2009

Asta clar e un moment de curaj nebun:)).

Doamnee.Ma uit in jos la posturile mele:.Cat de sentimentala sunt...si incerc sa ma inteleg.Am descris ce simt eu acum in multe cuvinte si metafore.Asta e tot...si parca totusi...Am ajuns sa ma consum asa fara rost.Imi place sa cred ca e o perioada si ca va trece..ca toti trecem prin ce trec eu acum.Toti dramatizeaza si multi sunt ajutati de figuri de stil...nu numai eu.Toti avem perioade d'astea.
Aaa,si sa mai spun ceva ce sigur nu am dat de inteles pana acum.Nu sunt genul de persoana care isi plange toata ziua de mila.Sunt o persoana energica,rad mult si am prieteni care imi suporta toate toanele si care ma sustin.In general sunt vesela...am si momente proaste...un 'moment'a durat vreo 3 luni...3 luni nu am iesit din casa si am regretat si am suferit si...a fost greu.Acum sunt hotarata sa ma fac sa cred macar ca ma simt mai bine.Primavara ma binedispune...si sper sa revin din nou eu.Un 'eu' independent.Fara sa depind de el,fara sa depind de nimeni.Acum simt ca m'am prostit de tot si uneori nici eu nu ma suport.Si oricum,depresia ma apuca seara,cand vin de la scoala si raman singura.Nu suport sa fiu singura.Ma sperie singuratatea si linistea...si momentele in care scriu pe blog sunt exact alea in care sunt singura si trista.De aceea totul suna atat de...sentimental si siropos.Nu pot sa mai sufar pentru el.Nu vreau sa ma pierd de tot.El e cu ea si habar nu are de suferinta mea.Si daca ar avea nu i'ar pasa.
Gata.De acum incerc sa dramatizez mai putin.De uitat nu il uit curand,dar sunt sigura ca o sa imi treaca candva si o sa citesc si probabil o sa zic"ce patetica eram..."

Ma hranesc cu vise

Nimicul in care inot isi largeste albia...simt cum se fac valuri si valuri si cum ma scufund.Ma amestec in marea lui de smoala.Totul e negru si negrul e adanc.Fara fund defapt.Ma tem,insa abia acum dau dovada de optimism.Un optimism infect intr'o situatie infecta.
Pentru ce?Pentru ca in momentul asta creierul meu nu mai functioneaza cum trebuie...moliile au facut ravagii cu timpul si simt ca panza care imi proteja cat de cat iluziile e deja ciopartita.Si ma pierd...si tu nu esti sa imi intinzi mana si sa ma scoti la suprafata.Lasi vidul sa ma rapeasca.Mintea deja este acolo si nu face fata.Inima este cu tine...si toata fiinta mea defapt.Fizicul inca lupta,chiar daca e practic gol:fara minte si viata.Salveaza'mi fizicul.La o adica,pentru tine doar asta conteaza.Poate asa imi dai si inima inapoi si scapi de o povara.E grea?Pentru ca sentimentele mele cantaresc mult...Pana acum ai avut rezistenta si forta necesara...doar sa le sustii,nu si sa le apreciezi.
Chiar atat de putin valorez?Vreau sa pot sa ies de aici.Sa renasc ca phoenix'ul si sa nu ramana nici un pic din cenusa vietii din urma.Sa uit tot si sa o iau de la capat.Sa fiu un alt 'eu'.Unul imbunatatit.Un 'eu'din viitor,experimentat.
Si totusi,daca as uita as fi atat de...goala.Unde ar mai fi clipa in care m'ai luat prima data de mana...sau clipa in care m'ai facut pentru prima data a ta?Sunt bucuriile mele.Bucurii pe care nu incetez sa le retraiesc.Sunt cele mai frumoase secvente ale filmului regizat de noi.Tu esti cel mai bun actor,iar eu...sunt de figuratie.
Ajuta'ma sa ma eliberez si te voi invata sa iubesti.Sa ma iubesti pe mine,si sa fim doar2.Fara intrusi.Fara paraziti.Noi intr'o lume perfecta construita de mine.O lume in care existam si acum si in care suntem fericiti.O lume reala si transparenta totusi:lumea din visul meu.Un vis de un anotimp,care tinde sa se intinda si sa depaseasca limita pe care mi'am impus'o.Nu e numai un vis de scurta durata,e singurul moment in care te simt cu mine.Si de multe ori imi doresc sa raman acolo...sa nu ma mai trezesc,iar faptul ca nu pot,doare.
Poate ti'am cerut prea mult...stiu ca toate vin cu timpul,insa nu mai pot astepta in intuneric...te rog,intinde'mi mana...

marți, 7 aprilie 2009

Din nou el.

Din nou...din nou am inceput sa imi fac sperante.Din nou am inceput cu ultimatumuri.Jur ca nu mai pot.Nu e vorba doar de el,e vorba de toata viata mea,toate imaginile pe care le vad trecandu'mi prin fata ochilor...vad cate greseli am facut si cate inca fac.Vreau sa le indrept si deja simt ca e tarziu.Am inchis o usa pe care acum nu pot sa o deschid si lucrul asta e extrem de frustrant.As vrea sa am sansa sa o iau de la capat si sa fac totul bine.
As vrea sa ii fi explicat...sa nu il fi lasat sa plece atunci...daca as fi facut asta,ea nu mai era in lumea mea acum.Fata asta e hotarata sa ma scoata din joc.Ok,recunosc,sunt paranoica,foarte paranoica.Ma obsedeaza gandul ca o cheama ca pe mine,ca are breton si ca din cand in cand isi indreapta parul.Ma obsedeaza gandul ca vremea mea a trecut si ca acum nu pot decat sa privesc din umbra cum ea fura tot ce era al meu si ca are tot ce puteam eu sa am.O urasc desi ea probabil nu stie de existenta mea.Nu o urasc pentru ca ar fi o persoana rea sau...o urasc pentru simplu' fapt ca exista.Sunt constienta ca daca nu era ea,era alta.Oricum as fi urat'o pe oricare ar fi fost.Din pacate pentru mine,nu fac economie de sentimente.
Imi e asa dor de el...e singurul care conteaza in momentul asta.Nu pot trece mai departe,nu pot.Si acum imi e foarte frica sa nu intru iar in perioada din care abia am iesit.Am facut tot ce am putut sa ma ierte.Si m'ar fi iertat daca ea nu era la mijloc.

Ma simt atat de goala pe din'nauntru incat nu vreau decat sa...sa se intoarca;nu sa dispara mai mult de atat.Nu pot indura mai mult.Deja e disparut.Doar amintirea mea il mentine in viata.Si visele care nu mai contenesc.
Seara de seara,in somn si cu ochii deschisi.Numele,parfumul,culorile...tot ce mi'ar putea aduce aminte de el asa cum era cand era langa mine.Un timp scurt si nepretuit.
E atat de perfect.Atat de spontan,mereu tipa si rade...si sare si glumeste...si te face sa te simti bine.Nu ai cum sa nu il placi.Pentru mine nu exista unul mai bun.
Ne despart cativa kilometri buni.Dar as pleca pe jos daca as sti ca ma va tine in brate cand voi ajunge.Si ca nu imi va da drumul pentru ea sau pentru altcineva.
Ce pot sa mai spun?am umplut si pagina asta de dramatisme...asa sunt de cand il cunosc:dramatica.Si as vrea sa ma schimb,desi imi place sa fiu asa...adica ma obisnuisem cu suferinta si aproape era bine.Acum o simt exact ca atunci;atat de vie ca acum 3 luni.Chiar nu merit toate astea.El e fericit...si stiu ca nefericirea lui nu m'ar face fericita...stiu si ca faptul ca e fericit cu ea ma termina.
Azi sper sa il vad.Macar atat.





ayo-down on my knees

vineri, 27 martie 2009

Lost.


Nu stiu sa pastrez nimic:(
Si as fi vrut sa nu ma trezesc din vis.
Si nu'l iubesc...doar ca nu ma mai simt eu daca nu sufar pentru el.Si nu sunt nici sado'masochista.
Si nici nu exagerez.Si imi e rusine chiar si de mine ca imi plang de mila asa.
M'am pierdut:(


.

miercuri, 25 martie 2009

Poveste.

Ochii ei negri inlacrimati priveau speriati in jur.Spera sa intalneasca pe cineva cunoscut,dar era inconjurata de straini.
Striga si nimeni nu parea ca o aude.Plangea,dar oamenii treceau pe langa ea fara ca macar sa o priveasca.Se simtea atat de singura...atat de parasita.Si avea atata nevoie sa planga pe umarul cuiva.Acolo era imposibil sa gaseasca ajutor asa ca fugi desculta pe cimentul rece si ud si se indrepta spre padure.Linistea din padure,desi o innebunea,era mult mai suportabila decat indiferenta din oras.
Ajunse,cu picioarele'i sangerande langa lac.Vantul batea usor si ii ravasea parul blond.Privea in gol,trista...amintirile o rascoleau si viata din ea pierea putin cate putin.Gandul ca e singura pe lume o topea.Il pierduse pe el...pierduse tot.Ramasese singura,intr'un loc necunoscut.
Lacrimile ii curgeau siroaie pe obrajii albi ca varul.Singurul lucru pe care il mai avea era o poza.Viata ei transpusa pe o bucata de carton...nu o lasase o clipa jos din mana.Degetele ei subtiri si palide o mangaiau cu blandete...chipul lui...ce nu ar fi dat sa il poata atinge...ce nu ar fi dat sa ii vada zambetul din nou...dintii lui albi si buzele pline si catifelate...ce nu ar fi dat sa le poata saruta inca o data.Dar stia ca e imposibil ca visul ei sa devina realitate si el sa se intoarca.O parasise pt totdeauna fara voia lui.Nici macar nu a apucat sa isi ia ramas'bun.Si ii era atat de dor...Isi aducea aminte fiecare fior pe care il simtea cand o saruta,fiecare tremur de emotie zarindu'l,fiecare gand si fiecare sentiment frumos pe care i'l trezea.Ar fi ucis pt el,ar fi facut totul.Nu conta nici Iadul,nimic.Nimic nu o putea opri.Iad era atunci cand nu era langa el.Se iubeau.Era o dragoste inocenta,sincera,ce nu cunostea limite sau obstacole.Era totul frumos si linistit.Pana cand viata o nedreptati,rapindu'l.I fu furat sufletul si bucuria de trai.De ce tocmai el?De ce nu a putut face nimic sa il salveze?
Acum se afla in locul unde pentru prima data s'au sarutat:lacul.O lacrima de amaraciune pica in apa cristalina si printre vibratii i se oglindi chipul sfasiat de durere.Lacrimile erau abundente si ii abureau privirea.Cand in ceata vazu chipul ingerului sau se sterse repede la ochi.Intoarse capul si se uita in spate.Doar fosnetul copacilor in bataia vantului.Apoi privi iarasi in apa.Zari acelasi chip dulce,zambind.Nu ii venea sa creada.Oare murise si ajunsese in Rai?Se intoarse din nou si il striga aproape isteric,cazand in genunchi si implorandu'l sa nu o lase din nou singura si sa se arate.Privi agonizand padurea.Liniste.Din nou se apleca pe marginea lacului.El era inca acolo.Atinse apa,dar vazand ca degetele ei firave produc vibratii si distrug imaginea lui,isi trase repede mana.Plangea si il implora sa ii vorbeasca.El doar statea acolo si o privea.Stia ca e o nebunie,dar ii placea sa creada ca nebunia ei e reala.Si sentimentul era atat de puternic.
Lacul era destul de adanc.Se gandea ca doar imbratisand moartea il va putea revedea.Asa ca,inconstienta,intra in apa si se indeparta din ce in ce mai mult de mal.Rochia ei neagra,de doliu,din matase se lipea de corpul subtire si slabit.Acum ca era atat de aproape de moarte si de el,pe fata i se asternuse un zambet triumfator.Imaginea lui reaparuse langa ea,implorand'o parca sa se salveze.De data asta,ea nici macar nu intoarse capul.Pe chipul ei angelic se vedeau calmul si fericirea.Stia ca va muri si asta o facea fericita.Urma sa fie alaturi de el...







blank and jones-fallen

duminică, 22 martie 2009

El-Chiar a fost.Si eu inca sunt.

Tot ce scriu acum este o perfecta aberatie.Poate exagerez si poate dramatizez.Poate ca nu am dreptul sa simt asta.Dar regret.Ce regret?Ca exista o persoana care a tinut la mine.Mult.Si care in ciuda multor greseli[ale mele]inca tine.Si regreta.Ce regreta?Acum e frumos...regreta ca m'a sunat in ziua in care m'a vazut cu I. in oras...si m'a intrebat cu cine sunt.Si eu i'am spus ca nu pot sa vb.Si am inchis.Apoi i'am spus ca nu vreau sa incerc sa ii explic.De ce?Pt ca eram frustrata ca ii pierdusem pe amandoi.
Si acum cand aud ca el regreta toate astea si ca ii lipsesc...ma simt ultimul om.As fi vrut sa fi uitat si sa simta aceeasi frustrare pe care o simteam eu atunci.Sa fie suparat si constient ca nu merit o vorba buna din partea lui.Si nu e...El o intreaba pe Violeta"ce face madutza?"...cum poate?Cum dupa ce i'am facut atatea?
E foarte urat din partea mea sa spun ca totusi si eu tin la el...dar tin.Chiar tin.Nu suficient de mult incat sa ma schimb si sa fiu asa cum trebuie sa fiu pt el.Nu atat de mult incat sa il pot lasa pe I. la o parte si totul de altfel.Tin atat cat sa imi dau seama ca inainte de toate mi'a fost cel mai bun prieten...atat de mult incat nu vreau sa regrete ca nu mai suntem impreuna.Tin la el suficient sa nu pot indura sa il vad macar putin suferind pt mine.Nu merit nimic din toate astea.Vreau sa uite.Deja au trecut 3luni.Si el nu a uitat...

vineri, 20 martie 2009

Calatorie in copilarie


As vrea sa imi pot da seama ce pot sa fac cu mine,cu gandurile astea care'mi bantuie fara autorizatie capul si mi'l fac mai greu decat o bila de plumb.Unele exista pur si simplu iar pe altele le creez eu.Nu'mi place,dar nu e zi sa nu o fac.Doar amintirile pastreaza echilibrul.
Amintiri de cand eram copil...si acum sunt,dar viata a reusit sa imi fure totusi din infantilitate si din inocenta aia cu care copii privesc lumea...Din naivitate,din jocurile cu papusi si din povestile cu Feti Frumosi...Timpul nu sta in loc.Sunt mandra de primaverile pe care le numar,insa nici nu stiu cum am ajuns aici.Parca ieri ma alergau gastile cand adunam flori de musetel,parca ieri plangeam ca am cazut cu bicicleta,parca ieri eram mandra de un calificativ...Astazi,ieri'ul a ramas o amintire placuta.Mult mai placuta decat ce traiesc acum.Acum privesc totul altfel...nu mai e ca atunci;nu ma mai bucur uitandu'ma la nori si nu mai ma joc de'a mama si copilul cu bebe...Acum cerul e innorat si bebe are gatul rupt,fiind doar o jucarie prafuita intr'un pod.
Iar eu sunt tot aici...si mi'as dori sa ma joc de'a ratele si vanatorii,sa tropai desculta intr'o balta facuta de ploaie,sa ma plimb cu bicicleta de dimineata pana seara,sa nu am alta grija decat calficativele mai mici de B,sa il tin in brate pe bebe pana adoarme,sa fac placinte de nisip...sa fiu iar un copil care nu stie ce inseamna prima dragoste din liceu,dupa care plangi luni intregi,sa nu stiu ce inseamna sa fii tradat,sa nu stiu ce inseamna moartea.Sa fiu doar un copil care alearga,cade,plange,se ridica...acelasi copil care eram cu ani in urma.
Timpul nu se intoarce,dar asta nu inseamna ca eu nu ma pot intoarce in timp.

joi, 19 martie 2009

Inca ceva.

E dimineata si ma doare capul.Teribil.Mi se abureste vederea si nu pot sa imi dau seama ce am de data asta.Senisibilitatea mea depaseste orice limita si nu'mi place.Diseara o sa fac blogul asta cum trebuie.Artistic si asa mai departe.Acum trebuie sa ma pregatesc pt o alta zi la scoala.Innebunesc maa.Poate il vad totusi...Nu l'am vazut de luni.E prea mult si nu mai suport.
...
Diseara.

Prima.

E tarziu.Nu am somn ma,nu am.Adica am,dar vreau sa mai stau putin.Si iata'ma scriind prima mea postare:).Imi place blogu asta.Chiar imi place.
Deci...ce ar trebui sa contina un blog?Buna intrebare.Eu o sa scriu ce'mi trece prin cap...fara un model anume.Asadar...ce'mi trece acum prin cap...multe.Ce sa fac in continuare...cu mine.Ce'mi doresc?Nu imi e clar...adica eu stiu ce imi doresc si tot degeaba.Niciodata viata mea nu a fost mai complicata ca acum.Am trecut cat de cat de depresie,dar simt cum ma afund in alta,care nu are decat putina legatura cu prima.M'am schimbat,lucru care s'a intamplat fara voia mea.Mie imi placea cum eram...
Adevarul e ca acum tot ce vreau e sa fiu cum eram la inceputul anului scoalar:cat de cat cu nasu'n carti,cu gandul la George,desi nu ma baga in seama,vesela...nu ca acum;tot timpul irascibila,delasatoare,fara pic de ambitie.Nu ma mai suport.Nu mai suport sa fiu asa.Cum spunea Vero,deja nu mai e o perioada trecatoare,cum am mai avut,si care nu dura mai mult de 3sapt...acum deja a implinit 3luni perioada asta proasta a mea.3luni.Si deja nu mai e perioada,e schimbare.Sincera sa fiu,ma sperie...Stiu ca sunt paranoica,dar asta e adevarul.Ma sperie.
...
Este 00.49.Ar trebui sa ma duc sa dorm.Si asta fac.Promit sa scriu curand;poate o sa am mai multa inspiratie si poate nu mai plictisesc pe nimeni.
Noapte buna!

YT

Loading...